Sumar (într-o aproximativă ordine cronologică):
1. Bătălia pentru Vuhledar;
2. Bătălia pentru Bakhmut;
3. Contraofensiva Ucraineană;
4. Bătălia navală pentru Marea Neagră;
5. Bătălia pentru Herson/Nova Kahovka;
6. Bătălia pentru Avdiivka;
7. Ajutorul internațional;
8. Concluzii;
9. Anul 2024;
1. Bătălia pentru Vuhledar:
– Asaltul rusesc asupra Vuhledarului a început la finalul lunii decembrie 2022 și s-a încheiat cu o înfrângere rușinoasă în februarie 2023, cu rușii pierzând zeci de blindate, tancuri și mii de soldați. Cu imagini care au făcut înconjurul lumii și au arătat incapacitea rusiei de a impune ritmul și de a câștiga o localitate care pentru ei putea fi o rampă de lansare spre unul dintre ceea ce eu consider ca fiind un obiectiv strategic ar rușilor, divizarea Ucrainei în două, după cursul Niprului.
Cred că aici nu am foarte multe de comentat, cam toată lumea care a urmărit acest conflict a aflat deja de rușinoasa înfrângere a rușilor și de pierderile masive. A fost o victorie a apărării din partea forțelor ucrainene și astfel a tăiat din elanul rușilor. Anul începea optimist;
2. Bătălia pentru Bakhmut:
– Bombardarea Bakhmutului a început imediat după ce rușii au cucerit Popasna, în mai 2022 și s-a încheiat după 12 luni, cu victoria Pirică a rușilor. De ce o consider o victorie pirică? Din mai multe motive:
a. A dus la pierderea a peste 60.000 de trupe rusești (uciși și răniți) și aproximativ 20.000 de ucraineni uciși și răniți;
b. A dus la practic dispariția grupării Wagner din punct de vedere oficial. Mulți dintre cei care au luptat în Wagner PMC luptă acum în Armata regulată rusă;
c. A dus la moartea lui Prigojin și astfel, destrămarea celui care, a fost poate cel mai eficace (capacitatea de atinge un obiectiv), indiferent de faptul că suntem de acord sau nu cu metodele lui, iar eliminarea lui de pe câmpul de luptă prin retragerea sa și „Marșul pentru Dreptate” spre Moscova a fost un beneficiu pentru Ucraina. Ulterior, asasinarea lui de către Putin a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie ce fel de stat este rusia;
d. În afară de pierderile suferite de trupele Wagner, în perioada de 12 luni a asaltului asupra Bakhmutului, rusia a fost nevoită să dispună peste 150.000 de trupe în jurul orașului, ceea ce a permis ucrainenilor din alte sectoare ale frontului să „respire”.
Astfel, Bătălia pentru Bakhmut, urmată de contraofensiva ucraineană care a reușit să-și atingă obiective la nivel tactic (fixarea în continuare a trupelor VDV rusești) și operațional (oprirea înaintării către Chasiv Yar și mai departe spre aglomerația urbană Sloviansk-Kramatorsk, care, în eventualitatea căderii lor în mâinile rușilor, ar fi fost practic atingerea unui alt obiectiv strategic al rusiei: controlul de facto al Donbasului. Însă AFU a reușit incapacitarea rușilor în atingerea acestui obiectiv strategic prin modul în care s-a purtat Bătălia pentru Bakhmut și contraofensiva ulterioară;
3. Contraofensiva Ucraineană:
– Aceasta s-a soldat într-un eșec. Este a doua mea predicție greșită în cele 668 de zile de război, după ce în iarna anului 2022 am prezis că Bakhmut va rezista. În cazul de față, am prezis, bazându-mă pe informațiile legate de promisiunile vestice, pe moralul superior al ucrainenilor, pe ingeniozitatea lor, dar și pe faptul că va exista o axă secundară de atac – Herson – despre care nu avea nimeni cum să știe că va fi incapacitată de distrugerea teroristă a barajului Kahovkha de către ruși, am prezis că AFU va reuși străpungerea liniilor Surovikin și tăierea podului terestrul dintre Donbas și Crimeea. Am greșit și îmi fac mea culpa public;
– Contraofensiva ucraineană s-a soldat cu un eșec din mai multe cauze în opinia mea, pe care nu le voi enumera aici, însă străpungerea primelor linii Surovikin de către AFU, fără niciun fel de suport aerian este în sine o reușită care nu ar trebui neglijată.
– Tot în contraofensiva ucraineană, materialul vestic a fost folosit într-o foarte mică măsură, chiar dacă propaganda rusă a încercat în nenumărate rânduri să ne prezinte o altă imagine. Comandanul Șef Zaluzhnyi fiind extrem de perspicace, după primele înfrângeri de pe axa Orihiv-Tokmak și a păstrat cea mai mare parte a armamentului vestic pentru viitoare operațiuni;
– Nu sunt un expert în strategie și tactică militară, însă în ultimii doi ani am citit îndeajuns de mult în acest domeniu încât să cred că acest eșec, oricât de răsunător este el mai ales din cauza noastră, a celor care am promovat cu pasiune această contraofensivă, nu este în realitate nici atât de răsunător, nici atât de mare, când luăm în considerare cele două forțe oponente și realitatea din teren;
4. Bătălia pentru Marea Neagră:
– Face parte tot din Contraofensiva Ucraineană și este de această dată, spre deosebire de operațiunea terestră, un succes răsunător, din mai multe motive:
a. Forțele Armate Ucrainene NU dețin nave capitale de război;
b. O mare parte din flota rusă de război de la Sevastopol, cea care și menținea blocada grânelor, a fost mutată la Novorossisk sau Fedorivka (Crimeea);
c. Comandamentul Naval al Forțelor Navale ruse din Marea Neagră a fost distrus;
d. Peste 30% din totalul navelor de război ale rusiei au fost stransformate în submarine, iar un submarin a fost transformat în relicvă de către AFU, fără ca AFU (repet, pentru că este important) să aibă vreo navă capitală de război;
e. A eliminat blocada cerealelor, care are un impact pozitiv direct asupra economiei Ucrainei și astfel reverberații asupra întregii societăți;
5. Bătălia pentru Herson/Nova Kahovka;
– Ceea ce am înainte de Contraofensiva Ucraineană am presupus ca fiind una din axele folosite de ucraineni și ceea ce încă cred, mai ales desfășurării ulterioare (prezente) a evenimentelor, a fost blocată de distrugerea intenționată, criminală, teroristă de către Armata rusă a barajului de la Nova Kahkovka. Cu toate acestea, în ultimele luni, AFU a reușit să îndepărteze mare parte din echipamentele blindate ale rușilor din imediata apropiere a malului estic al Niprului;
– Un alt element în desfășurare care din cum decurg lucurile îmi indică ca fiind important pentru AFU, sunt stabilirea capurilor de pod de la Krynky și din zona Oleshky, asta după ce au fost și alte tentative în zona Kozachi Lakheri și la sud de Herson spre Hola Prystan.
– Între 300 și 500 de trupe din marina ucraineană se află pe malul estic al Niprului, împotriva a aproximativ 10.000 de ruși care nu reușesc să se apropie sau să-i disloce în principal datorită dronelor FPV ucrainene și a artileriei de pe malul vestic, controlat în totalitate de Ucraineni în urma contraofensivei încununate cu succes pe 11 noiembrie 2022 și eliberarea orașului Herson;
6. Bătălia pentru Avdiivka;
– Dacă Bătălia pentru Vuhledar a fost un eșec răsunător pentru ruși și așa au început anul, Bătălia pentru Avdiivka este probabil cel mai mare eșec în materie de pierderi de echipament și oameni din absolut tot războiul raportat la perioada în care aceste pierderi au fost consemnate.
– Ofensiva rusă a început pe 6 octombrie și până acum peste 300 de blindate au fost pierdute (geolocalizate, dovedite video-fotografic), iar estimările sunt în jurul a 500, din care cel puțin 150 de tancuri și peste 13.000 de soldați ruși au murit sau au fost răniți irecuperabil de atunci și până acum, cu un raport al pierderilor, radical în favoarea ucrainenilor;
– Întrebarea nu este dacă va cădea Avdiivka, ci când și cu ce costuri pentru armata rusă? Avdiivka este mult mai important din perspectivă tactică și operațională decât Bakhmut, iar acum înainte cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din rusia, cu atât mai mult Putin trebuie să arate o victorie poporului. Până atunci, Avdiivka va continua să fie un malaxor în care vor intra cantități enorme de echipamente și oameni pentru că pentru ruși, după cum s-a demonstrat până acum, viața nu are nicio valoare;
7. Ajutorul internațional;
– Pe parcursul anului Ucraina și-a întărit apărarea antiaeriană, motiv pentru care, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, vedem o îmbunătățire a seriviciilor de apă, canal, electricitate, încălzire, dar și distrugerea a din ce în ce mai multe aeronave de război rusești (8 în 2 săptămâni);
– Ajutorul internațional în echipamente terestre a fost unul oferit picătură cu picătură, care în opinia mea, e unul din motivele pentru care Contraofensiva Ucraineană a eșuat și a fost în numere limitate, însă cel mai important, capacitățile oferite au fost limitate: în continuare, nu există Taurus în Ucraina, nu pare că mai există ATACMS (chiar dacă au existat pentru o scurtă perioadă), iar SUA preferă să taie în bucăți mii de Bradley, Abrams, ATACMS ieșite din perioada de funcționare, operațiune plătită de cetățenii americani, în loc să le doneze sau vândă la prețul corect Ucrainei;
– Uniunea Europeană a devenit în ultimele luni vârful de lance în ambele categorii de ajutor: și cel militar și cel financiar, prin promisiunile făcute individual de către state, Viktor Orban și Ungaria blocând ajutorul financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina;
– Astfel, ajutorul internațional, chiar dacă critic pentru o victorie a Ucrainei a venit încet, în număr limitat de echipamente și capabilități, unele lipsind cu desăvârșire, lucru care i-a făcut pe mulți (pe mine inclusiv) să se îndoiască de dorința Vestului Colectiv ca Ucraina să învingă. Însă, cred că la începutul lui 2024 aceste lucuri se vor regla. Am această speranță, cel puțin;
8. Concluzii;
– Anul 2023 nu a fost nici pe departe cel mai rău an din perspectivă militară pentru Ucraina. Dacă nu uităm împotriva cărui monstru se luptă Ucraina și dacă luăm în considerare faptul că ajutorul extern este mai mult decât limitat, victoriile obținute în Marea Neagră, capetele de pod de peste Nipru, oprirea rușilor la Bakhmut, pierderile rușilor în operațiunile de ofensivă de la Vuhledar și Avdiivka, în balanță cu eșecul Contraofensivei Ucrainene, tot ne dau speranța că Ucraina are posibilitatea, dacă va exista voință politică internațională, să învingă rusia militar;
– rusia continuă războiul hibrid pe mai multe paliere, unul de impulsionare a destabilizarii globale, altul la nivel informațional:
a. Conflictele Israel-Hamas, tensiunile dintre Serbia și Kosovo, recent încheiatul război Nagorno-Krabakh (care a dus la o înfrângere, a rusiei, apropo), mulțumirea pe căi oficiale a Serbiei către rusia pentru ajutorul acordat în alegeri lui Vucic, mulțumirea oficială a celor de la Hamas, rusiei, pentru ajutorul acordat, finanțarea partidelor de extremă din Europa, toate sunt o recrudescență a rusiei în acest sector, cu o ferocitate mult mai ridicată;
b. La nivel informațional, rusia câștigă teren prin generarea acestor conflicte, pentru că opinia publică devin dezinteresate de războiul din Ucraina, iar aliații Ucrainei sunt democrații în care guvernele se bazează, că ne place sau nu, pe suportul public pentru continuarea susținerii Ucrainei. Platformele de socializare sunt invadate de retorica mincinoasă și extremistă a rusiei. rusia folosește false narative, care fac apel la emoția locală din diferite state pentru a crește partidele extremiste și pentru a destabiliza aceste democrații. SUA nu este nici ea lipsită de vulnerabilități pe acest front, în fața rusiei;
– Intrăm în 2024 cu o rusie care are cel mai mare buget militar din istoria sa, ca pondere din PIB și cu o Ucraină care încet-încet își pierde din vizibilitatea și susținerea internațională, însă depinde doar de Ucraina dacă va reuși să mențină interesul față de ea, pentru că nu ne putem baza pe virtuțile și valorile colective ale societăților, într-o lume care este divizată de multe ori de tweet-urile unui miliardar ca Elon Musk și are nivelul de atenție al unui pește auriu.
– Ne bazăm momentan pe puțini să facă treaba multora, a oamenilor care se simt și acționează liber în fața unor sclavi care acționează în numele tiraniei, ca să parafrazez un mare rege Spartan.
9. Anul 2024;
– Pentru anul 2024 voi încerca să scriu o serie de postări extensive, pentru că vorbim de mai multe paliere, de la declarațiile Președintelui Zelensky cu privire la prioritatea apărării și mobilizarea a 400.000-500.000 de oameni, la ajutorul internațional și ce poate însemna el, la operațiunile militare și extrem de important: alegerile din extrem de multe țări, cum pot fi ele influențate de rusia și cum acest lucru va afecta la rându-i, războiul din Ucraina.
Ca donă personală distinctă, vreau să vă mulțumesc tutuor celor care m-ați urmărit pe această pagină, datorită vouă am devenit, potrivit Expert Forum (EFOR), sursa românească din Facebook cu cele mai multe interacțiuni legat de subiectul războiului din Ucraina. Încerc să devin mai informat și mai bun pentru voi și să vă ofer în continuare, cum încerc din 26 februarie 2022 informații de cât mai bună calitate.
Mulțumesc și mediei independente care mi-a preluat informațiile și m-au numit ca sursă, dar și mediei internaționale care m-a citat de multe ori, ajungând să apar în publicații internaționale ca Newsweek punct com, printre altele. Asta tot datoriă vouă, interesului vostru și implicării voastre, fie că este vorba de un share, un like sau un comentariu.
Vă mulțumesc pentru încrederea acordată când v-am cerut ajutorul pentru civilii și militarii ucraineni și români care se luptă în Ucraina, cei din urmă fiind cei din Romanian Battlegroup „Getica”, pentru care campania de susținere este încă deschisă.
Vă mulțumesc că m-ați susținut personal prin intermediul Patreon și nu în ultimul rând vă mulțumesc tuturor, inclusiv celor care nu sunteți de acord cu mine și argumentați civilizat, pentru implicare, empatie, toleranță și respect față de valori cum ar fi onoare, demnitate, umanism, respect față de reguli și mai ales față de viețile unor oameni care până la urmă ne sunt străini. Și totuși, ne sunt? Eu cred că nu.
Sper că această postare să vă fi fost de folos, dacă da, nu ezitați să lăsați un comment, un like și să dați un share.
Glorie României și eroilor de pretutindeni!
